„….am descoperit ceea ce nu putusem vedea. O fantomă.
Fiecare dintre noi e bântuit de fantome. Fantomele traumelor din copilărie, fantomele viselor neîmplinite, fantomele iubirilor pierdute…. Ca mulți am crezut că dacă ignor aceste fantome, ele vor dispărea până la urmă. S-a dovedit a fi o greșeală. Temerile noastre, traumele nevindecate, aceste spirite invizibile capătă putere în întuneric. Dacă fugim de ele, ele fug mai repede. Dacă le îndepărtăm, ele ne rezistă mai tare.
Ce putem face? A fost nevoie să sufăr enorm pe plan personal pentru a descoperi răspunsul. Trebuie să ne ocupăm de fantomele noastre. Trebuie să le primim în viețile noastre ca și cum ar face parte din noi pentru că așa este. Abia când le recunoaștem prezența (le putem vindeca, ne putem vindeca și) vor face loc unor noi posibilități.
Până la urmă am aflat că fantomele fac parte din noi și din cine sperăm să fim. Aceste bântuiri rămân ancorate în noi pe vecie, în inimile noastre, în viață, în moarte și în tot spațiul dintre lumi (căci sunt parte din experiențele noastre).”
Fragment din filmul The in between.
