
MICROFIZICA ŞI ŞTIINTA DESPRE OM.
PERSPECTIVE ASUPRA CONŞTIINŢEI
Microfizica, cel puţin pentru unii dintre reprezentanţii ei, ocupă un loc de seamă în analiza şi cercetarea structurii umane; ea nu dispreţuieşte nici conceptul de Conştiinţă şi nici manifestarea acesteia. Această atitudine este normală, deoarece experienţele şi descoperirile privind mediul exterior nu reprezintă altceva decât un fapt, o acţiune a observatorului şi a conştiinţei sale, care acţionează astfel prin diferitele percepţii senzoriale directe sau extinse (indirecte) prin intermediul unui instrument. Încă de acum 2500 de ani, Parmenide a prezentat această conexiune, căreia îi atribuie discontinuitatea aparentă a Macrocosmosului care este valabilă atât în ceea ce priveşte experienţa, cât şi în ceea ce priveşte observatorul însuşi.
Problema este reconsiderată chiar şi în zilele noastre din perspectiva fizicii cuantice şi a mecanicii ondulatorii. După aproape trei milenii, descoperim aproape uluiţi identitatea de natură între conţinut şi conţinător, între observator şi obiectul observat. Conceptul de „conştiinţă” revine deci pe scena ştiinţei datorită microfizicii şi aici conştiinţa observatorului joacă un rol esenţial; conţinutul sau esenţa conştiinţei reprezintă o „realitate ultimă”. Toate cunoştinţele noastre privind funcţiile ondulatorii se prăbuşesc cu repeziciune atunci când, spre exemplu, analizăm impresiile pe care le primim când interferăm cu sistemul de observat, în diferite momente. Conştiinţa noastră „alterează” prin urmare funcţia ondulatorie, deoarece ea modifică aprecierile personale asupra probabilităţilor. La ora actuală, fizicienii au găsit că este aproape imposibil să se dea o descriere a fenomenelor şi lumii atomice fără a se face în acelaşi timp referiri şi la conştiinţă.
Microfizica se combină în prezent în mod constructiv cu alte ştiinţe şi fuzionează cu biologia. Constituţia electronică a moleculelor care formează materia vie, natura intimă a forţelor care interacţionează şi se organizează la nivel atomic, constituie principalele subiecte de studiu ale biochimiei electronice.
În această direcţie este demn de amintit că celebrul savant şi filosof de origine română Ştefan Lupaşcu a structurat deja o prezentare sintetică a sistemelor energetice şi această prezentare, care conţine multe elemente din structura energetică subtilă a fiinţei umane, include totodată psihismul şi definirea conştiinţei. Ea ne este de un mare ajutor în studiul ştiinţific al structurii fundamentale a materiei.
STRUCTURA ATOMICĂ A DIFERITELOR PLANURI DE CONŞTIINŢĂ
Tradiţia spirituală secretă a Orientului ne explică felul în care se realizează „cuplarea” structurii atomice la diferitele niveluri de conştiinţă, pe plan energetic; ea ne mai prezintă, de asemenea, procesele de integrare care fac posibile interferenţele acestor niveluri cât şi subordonarea lor ierarhică (în plan vertical). În această privinţă, anumite descrieri ale creaţiei cosmice din cel de al doilea capitol din VISHNU PURANA explică viziunea tantrică asupra acestui aspect; la ora actuală se ştie că, mai demult, în Orient au fost constituite cinci planuri strict ierarhizate de conştiinţă vibratorie, denumite TANMATRA-e, care dau la rândul lor naştere unei forme fundamentale a materiei. Aceste „principii” sunt chiar TATTVA-ele, în număr de cinci. Fiecare dintre ele are o anumită corespondenţă, în planul fizic, cu organele de simţ: AKASHA (eterul cel subtil al anticilor) se află, după cum ştim, în strânsă legătură cu sunetul şi urechea; VAYU (aerul subtil) se află în legătură cu simţul pipăitului; TEJAS sau AGNI (focul subtil) se află în legătură cu vederea; APAS (apa subtilă) se află în legătură cu simţul gustului; şi, în sfârşit, cel mai de jos, PRITHIVI (pământul subtil) se află în legătură cu simţul mirosului.
Aceasta reprezintă de fapt întrepătrunderea progresivă a planurilor creaţiei unele cu altele sau, mai exact, ilustrează constituţia lor atomică care ne permite să înţelegem dinamismul evolutiv în YOGA care este dat de tehnicile de decondiţionare gradată faţă de aceste structuri formatoare TATTVA-ice.
În procesul emanaţiei, creaţia decurge astfel: prima şi marea vibraţie fundamentală este sunetul subtil (AKASHA TATTVA) („La început a fost Cuvântul”, spune deloc întâmplător Sf. Ioan în Evanghelia sa). Următoarea vibraţie se realizează chiar în această AKASHA TATTVA producând modificarea următoare a materiei: VAYU TATTVA. Aceasta din urmă, străpunsă, înconjurată şi vitalizată de către AKASHA TATTVA primeşte cea de-a treia vibraţie ce naşte modificarea materiei cunoscută sub numele de TEJAS TATTVA. TEJAS este acum penetrat, înconjurat şi vitalizat de către VAYU. Întocmai precum VAYU a fost, la rândul lui, penetrat, înconjurat şi vitalizat de către AKASHA. Procesul se desfăşoară apoi în mod identic. În manifestare urmând elementele APAS şi PRITHIVI.
Prin urmare, câmpul energetic al atomului privit dintr-un anumit plan al creaţiei se compune din toate TANMATRA-ele şi TATTVA-ele aflate în planurile superioare celui în care se află el. Cu alte cuvinte, modificarea unei TATTVA-e superioare se transmite în mod analog TATTVA-ei următoare, care se găseşte pe o poziţie inferioară. Modificarea penetrează deci TATTVA inferioară şi apoi se propagă mai departe, dincolo de aceasta. Cuvântul sanscrit TANMATRA derivă, după cum ştim, de la rădăcina sanscrită TAN care semnifică în acelaşi timp atât „a penetra” cât şi „a înveli”, „a înconjura”, exprimând astfel ideea de ansamblu a penetrării, a pătrunderii TATTVA-ei respective, cât şi a expansiunii ei învăluitoare. Esenţa existenţei fiecărei TATTVA-e o reprezintă TATTVA precedentă împreună cu TANMATRA sa. Acest ansamblu care se adaugă noii TANMATRA-e create, alcătuieşte statutul existenţial al TATTVA-ei următoare, iar forma exterioară produsă reprezintă noua TATTVA ce dă naştere unui proces generator. Această concepţie ne permite să presupunem că TATTVA PRITHIVI corespunde atomilor fizici studiaţi de ştiinţa modernă. Se mai spune, de asemenea, în ştiinţa secretă a TATTVA-elor că fiecare dintre cele 5 forme ale atomilor de PRITHIVI îşi au corespondenţa în fiecare dintre cele 5 planuri ale creaţiei, constituind astfel subnivelurile manifestării. Există aşadar, ca subdiviziuni ale atomilor fizici, PRITHIVI-AKASHA TATTVA, PRITHIVI-VAYU TATTVA, PRITHIVI-TEJAS TATTVA, PRITHIVI-APAS TATTVA şi PRITHIVI-PRITHIVI TATTVA.
Corespondenţa în plan vertical este efectuată deci prin intermediul sub-nivelurilor, care oferă opţiunea de corespondenţă energetică. Microfizicienii, supuşi unui adevărat tir neîncetat de noi şi noi particule subatomice mai mult sau mai puţin „exotice”, ar putea să se intereseze şi să se apropie de aceste concepte noi pentru ei, folosind şi matematica superioară. Un număr imaginar care admite un pătrat negativ a permis de exemplu, fizicii cuantice să introducă o dimensiune suplimentară în studiile ei; s-ar putea astfel, la fel de bine, ca printr-o adaptare şi dezvoltare corespunzătoare a cadrului ştiinţific actual, îmbogăţit prin contactul cu înţelepciunea milenară a Orientului, să se cunoască mult mai bine chiar şi sub-nivelurile activităţii noastre psihice şi mentale, de pildă.
Din punct de vedere practic, este important să reţinem că diferitele niveluri energetice care alcătuiesc microcosmosul fiinţei noastre în ansamblu îşi au fiecare dintre ele echivalentul în Macrocosmos; de fapt, la o analiză atentă, realizăm că ele sunt chiar identice în esenţă. În plan orizontal, această identitate poate să fie influenţată, atunci când există REZONANŢA, de diferitele tensiuni sau schimburi subtil energetice ce se manifestă de la un psihic la altul, aşa după cum se observă atât în parapsihologic cât şi în cazul fenomenului de „condiţionare” sau de acceptare (prin REZONANŢĂ mentală) a ideilor care sunt preluate din exterior.
În această privinţă, TANMATRA – care este o vibraţie a Conştiinţei şi care reprezintă aspectul subtil energetic al organelor de simţ este mai mult decât un simplu „element”. TANMATRA este investită cu o anumită putere funcţională, ea lasă să se manifeste substanţa cosmică având aceeaşi constituţie cu ea şi care este susceptibilă de a provoca transmisia de la un psihic la altul. Să ne amintim în aceasta direcţie că, într-un mod foarte semnificativ, microfizica ne lasă să înţelegem că ceea ce pare a fi un ELEMENT este, în realitate, un EVENIMENT.
RITMUL LA NIVELUL MATERIEI
Datorită transformărilor reciproce ale materiei şi ale fenomenelor care se produc în domeniul vibrator, ne apare în mod evident ideea că materia şi radiaţiile sunt asemănătoare şi că, în consecinţă, materia trebuie să aibă caracteristici ondulatorii şi ritmice. Ea nu este sensibilă doar la ritmurile de vibraţie, ea chiar EXISTĂ în planul acestui ritm vibratoriu.
Diferitele puteri şi procese sau, altfel spus, caracteristici ale substanţei se prezintă în ultimă instanţă ca nişte SUI GENERIS (în felul lor) benzi de frecvenţă cu care se poate intra în REZONANŢĂ atunci când există ACORDUL. Energia, apreciată la modul grosier, poate să-şi piardă uneori în aparenţă ritmurile, însă ea nu va fi prin aceasta mai puţin luminată” şi „încălzită” de vibraţiile ei.
Teoria cinetică a solidelor ne arată că corpurile cele mai stabile îşi datorează de fapt această caracteristică unei (aparente) dezordini ritmice. Ele reprezintă configuraţiile statistice ale unei (aparente) dezordini temporale şi nimic altceva. Propriile noastre locuinţe sunt construite în mijlocul unei adevărate anarhii de vibraţii. Piramidele însăşi care ne uluiesc prin caracteristicile lor constituie în realitate VERITABILE „CUTII DE REZONANŢĂ” care sunt pentru unii bulversante prin energiile lor subtile care prezintă frecvenţe vibratorii diferite. Această posibilitate a unei explozii pur temporale, datorată în mod exclusiv unei acţiuni sincronizate asupra energiei specifice a timpului, presupus a fi relativ prin raportarea sa la diferitele elemente existente, demonstrează fără dubiu caracterul fundamental al ritmului materiei.
Putem, tocmai de aceea spune că energia vibratorie reprezintă chiar „energia existenţei”. Aşa-zisa materie nu există sau, cu alte cuvinte, nu se poate manifesta, decât într-un timp vibrator de unde şi rezultă necesitatea de a atribui energiei subtile a timpului o realitate temeinic, solidă. Întrucât dualitatea, inerentă vibraţiei, reprezintă atributul ei operator. Profesorul rus KOZIREV atribuie, deloc întâmplător, energiei specifice a timpului o realitate fizică; se mai ştie, de asemenea, că adeseori în timpul unei trăiri copleşitoare (experienţe) perfecte, plenare, integratoare, adică atunci când pentru noi energia specifică a timpului încetează să mai existe, manifestarea însăşi – în ansamblul ei – încetează de asemenea să mai Existe. Tocmai acest aspect i-a făcut pe unii cercetători să mărturisească fără nici o ezitare: „în realitate, materia şi lumea fizică manifestată, precum şi toate energiile subtile ori radiaţiile nu există şi nu acţionează decât în ritm şi prin intermediul ritmului”. Această aparenţă misterioasă şi tainică a ritmului (SVARA) nu este, în realitate, decât expresia unei intuiţii geniale care este temeinic fundamentată pe principiile fizicii ondulatorii contemporane.
ANALIZA RITMULUI şi BIOLOGIA
Într-un studiu asupra homeopatiei, cunoscutul cercetător PINHEIRO DOS SANTOS propune o interpretare „ondulatorie” care prezintă multiple afinităţi cu înţelepciunea sistemului secret SVARA YOGA a biologiei. Astfel, după părerea lui, radiaţia (energia subtilă) se substituie unei substanţe materiale aflată în curs de diluţie, care favorizează astfel temporizarea vibratorie a substanţei medicale. Acest punct de vedere contrazice în mod evident opinia că o anumită substanţă acţionează întotdeauna, în mod proporţional cu cantitatea (doza) în care ea este utilizată. Pentru PINHEIRO DOS SANTOS, asimilaţia reprezintă mai puţin un schimb de substanţă, ci mai curând un veritabil schimb subtil energetic (PRANA-ic). Aceasta nu poate să scape manifestării unei forme vibratorii şi din aceasta rezultă că cea care intervine între substanţa absorbită şi substanţa asimilată este însăşi radiaţia energetică (PRANA)
De ce lei de vibraţii are nevoie fiinţa umană în mod normal: de energii subtile – vibraţii dinamizante sau, dimpotrivă, de energii subtile – vibraţii liniştitoare? Care sunt, de fapt, energiile subtile sau, altfel spus, vibraţiile care animă (însufleţesc) şi care sunt energiile subtile sau, altfel spus, vibraţiile care moderează? Aceasta reprezintă, în esenţă, adevărata problemă terapeutică. Acelaşi aspect este luat în vedere şi în ştiinţa acupuncturii, atunci când aceasta se aplică pentru a tonifica sau pentru a minimiza ritmurile energetice, după tipul şi calitatea metalului utilizat în cazul acelor.
Diluţiile homeopatice sunt, la rândul lor, un factor esenţial şi o condiţie a acţiunii lor prin REZONANŢA-subtil vibratoare; putem astfel deduce că şi în cazul alimentaţiei, mirosul natural al alimentelor, de exemplu, are o puternică acţiune digestivă cu atât mai eficace, cu cât alimentele sunt mai naturale, mai rafinate şi mai pure. Aceste substanţe complexe şi atât de fragile sunt descompuse cu o mare uşurinţă de sucurile gastrice iar în cazul cantităţilor mici sau foarte mici se obţin efecte terapeutice remarcabile. Întoarcerea lor în „neant” sau, altfel spus. În stare energetică (PRANA-ică) este cea care provoacă unda de asimilaţie penetrantă şi activă. O adevărată cunoaştere a artei micro-alimentaţiei ne-ar permite să absorbim astfel durata şi ritmurile energetice (PRANA-ice) ale alimentelor, mai curând decât substanţa lor efectivă.
Toate transformările biologice se produc prin intermediul ritmurilor; prin urmare, dacă le vom raporta la ritmul fundamental al respiraţiei, care asigură schimbul continuu de energie subtilă benefică între mediul exterior şi mediul interior, modificările ritmice elaborate cu multă pricepere pot atunci, în cazul HATHA-yoghinilor avansaţi, să se afle la originea trezirii lui KUNDALINI prin intermediul tehnicilor de PRANAYAMA. Funcţia respiratorie, în acelaşi timp vegetativă cât şi voluntară, este indisociabil legată de activitatea mentală. Ea exprimă calitatea gândirii şi permite reeducarea ei datorită acestei interferenţe. Este semnificativ că în această privinţă, analiza ştiinţifică a ritmurilor este de aceeaşi părere cu învăţăturile secrete ale filosofiei hinduse. A învăţa să respiri conştient înseamnă de fapt a învăţa adevărata stăpânire şi adevăratul repaus; abia atunci întregul corp devine RITMIC şi vibrează în REZONANŢĂ cu energiile subtile benefice din MACROCOSMOS.
PINHEIRO DOS SANTOS are meritul de a fi demonstrat caracterul primordial al energiei subtile sau, cu alte cuvinte, al vibraţiei care se află chiar la baza vieţii. Viaţa este făcută (structurată) din timpi bine ordonaţi. Ea este alcătuită, pe verticală, din multiple momente de timp suprapuse, bogat „orchestrate”, întreaga activitate biologică nereprezentând în realitate decât un pasaj (SAS) de trecere de la un nivel energetic la un alt nivel energetic mai elevat.
= SFÂRSIT =
Yoga
Navigare în articole
admin
Maestru în Reiki Usui, Reiki Tibetan, Karuna, Shambala.....
Grand Minister (Melchizedek).