LEGEA ATRACTIEI
A deveni responsabil înseamnă, printre altele, a deveni din ce în ce mai conştient de scopurile pe care le urmărim.
Am învăţat să trezim şi să ne amplificăm percepţia spirituală şi, de asemenea, am început să ne dezvoltăm calităţile mentale prin folosirea binefăcătoare a forţelor cosmice. Astfel, am ajuns să utilizăm forţele noastre mentale, emanaţie a SUPREMULUI, nu numai pentru noi înşine, ci şi pentru a-i face să beneficieze din plin pe ceilalţi. După ce am învăţat să intrăm în rezonanţă cu planul mental şi spiritual, să învăţăm să ne ocupăm acum de cel de-al treilea plan, cel material – fizic.
La acest nivel, fiinţa umană este sau uneori nu este capabilă să realizate aspiraţiile sau ţelurile pe care şi le propune. De aceea, indiferent ce ar urmări în bine este stringent necesar ca orice om să cunoască legea secretă a realizării perfecte. Este un aspect cert pentru orice practicant avansat că fiecare fiinţă umană, în funcţie de modul în care gândeşte şi acţionează, are în mod exact ceea ce merită. Această regulă este valabilă atât pentru atingerea anumitor ţeluri cât şi pentru realizarea calificărilor spirituale sau mentale. SUPREMUL DIVIN nu face niciodată cadouri la întâmplare pentru că cineva este bun, iar reuşita nu este oferită decât celui care o MERITĂ drept recompensă a evoluţiei sale spirituale.
Prin urmare, dacă urmărim atingerea anumitor calităţi spirituale mentale sau fizice, trebuie să punem în acţiune anumite legi, iar dacă dorim anumite lucruri sau realizări materiale trebuie să utilizăm legi care le guvernează distribuţia. Toate acestea implică prin urmare energie angrenată şi o activitate perseverent-susţinută.
Contrar opiniei greşite a multor oameni limitaţi, cuvântul „muncă” nu înseamnă numai efort fizic. Fiinţa umană este totodată corp mental şi puterea mentală extraordinară nu se poate dezvolta, decât prin exercitarea constantă a puterilor mentale ale fiinţei. Sufletele obtuze şi circumspecte, care nu au depăşit încă stadiul evolutiv simplu al planului fizic, nu îşi pot imagina aproape deloc existenţa unui antrenament sau lucru mental. Este bine deci să menţionăm că există trei „clase” de „muncitori”: muncitori manuali comuni, muncitori în acelaşi timp manuali şi intelectuali şi muncitori intelectuali puri. Prima grupă constituie imensa masă a umanităţii. Ce-a de-a doua grupă recunoaşte că mentalul are o putere extraordinară şi chiar o utilizează uneori dar o aplică mai ales în activitatea materială. Cea de-a treia clasă însă îi cuprinde pe toţi aceia care, conştient sau nu, sunt în mod unic „muncitori” mentali. Ei au învăţat deci să-şi folosească forţele psihice şi mentale în toate domeniile într-un mod atât de puternic şi perfect încât ei ajung să primească tot ceea ce solicită sau cer, fără o activitate manuală de vreun fel. Ei aplică deci, chiar fără să ştie, ceea ce noi numim Legea realizării perfecte, în linii mari, fiecare individ, fie că vrea, fie că nu vrea, se plasează de la sine într-una din cele trei categorii, după gradul său de evoluţie. În prima categorie, Legea realizării perfecte nu poate să se manifeste aproape deloc. Cei care lucrează doar „cu mâinile şi în mod individual, nu intuiesc şi nu pun aproape deloc în acţiune această Lege. Legea realizării perfecte începe însă să se manifeste mai bine în cea de-a doua categorie şi, prin gradări lente, se manifestă din plin şi cu succes în cea de-a treia. Fiecare individ, fie că ştie, fie că nu ştie. În cursul evoluţiei sale, în timp, trece în mod necesar prin aceste trei clase şi rămâne în cele din urmă în ultima şi cea mai evoluată.
CONDIŢIILE PRELIMINARE ALE LEGII REALIZĂRII PERFECTE
Pentru a pune cu succes în acţiune Legea realizării perfecte, trebuie să ne dăm seama cât se poate de bine de trei aspecte fundamentale:
(1) Orice lucru, fenomen, stare sau proces pe care îl dorim sau urmărim să-l atingem, a existat, există şi va continua să existe în Univers, în SUPREMUL ABSOLUT, astfel că noi putem pune Legea realizării perfecte în acţiune pentru a-l dobândi sau atinge.
Orice lucru binefăcător pe care îl dorim există actualmente în stare potenţială în Spiritul Divin şi, oricând, noi putem să punem în acţiune Legea realizării perfecte pentru a-l obţine. Istoria planetei ne arată că fiecare cerere mentală a fiinţei umane a fost până la urmă îndeplinită. Omul a obosit astfel, să tot meargă pe jos şi să care cu spinarea lucrurile de care avea nevoie; astfel a apărut ca rezultat al aspiraţiei sale carul cu boi. Iată însă că omul nu a fost complet satisfăcut cu acest vehicul sumar; el a avut astfel mai târziu calul şi căruţa care erau cumva mai uşor de mânuit şi oarecum mai confortabile; au urmat după aceea locomotiva, bicicleta, automobilul dar, cu toate acestea, omul nu s-a declarat complet satisfăcut: el a vrut să zboare în aer şi astfel au apărut avionul şi apoi racheta. Astăzi unii oameni se aventurează chiar în cosmos. Prin urmare, nimic nu ne lipseşte în această lume şi tocmai de aceea nu ar trebui existe egoism şi invidie între oameni căci TOTDEAUNA EXISTĂ DIN ABUNDENŢĂ TOT CEEA CE NE DORIM CU CONDIŢIA DE A ŞTI SĂ CEREM FERM.
(2) Trebuie de asemenea să ştim şi să fim profund convinşi că orice lucru, fenomen, energie, stare sau proces aparţine SUPREMULUI, se integrează în armonia universală. El există independent de noi şi asupra acestuia noi avem doar o putere temporară. Cu excepţia Sinelui- Esenţă, ATMAN, noi venim pe această lume fără nimic şi plecăm întrucâtva la fel. Tuturor ne lipseşte doar utilizarea directă şi efectivă a energiilor sau proceselor existente deja în sfere manifestării. Prin urmare, în timpul şederii noastre atât în planul fizic, cât şi a manifestării noastre în alte planuri sau lumi invizibile, noi putem, sau, după caz, datorită ignoranţei noastre, nu putem, să împrumutăm ceva de la SUPREM, care manifestă TOT ceea ce există în afara noastră.
(3) Orice lucru, energie, fenomen sau proces este distribuit sau se produce în conformitate cu manifestarea Legii. Prin urmare, nu există niciodată şansă, fatalitate sau capriciu. „Cereţi cu credinţă şi vi se va da” spunea IISUS CRISTOS, sau, cu alte cuvinte, ni se indică clar să facem o cât mai clară imagine pozitivă a ceea ce voim, aceasta implicând deci să cerem acel lucru sau fenomen, stare sau energie în mod mental, în cele mai clare şi intime detalii. Astfel, cerându-l şi fiind profund convinşi ca şi când l-am fi obţinut deja, în strâns acord cu încrederea noastră, îl putem primi până la urmă (mai devreme sau mai târziu, în funcţie de energia angrenată).
REGULILE PENTRU ACCELERAREA NATURALĂ A SUCCESULUI PRIN INTERMEDIUL
LEGII REALIZĂRII PERFECTE
(1) Trebuie să medităm profund şi să cerem SUPREMULUI să ne reveleze în orice mod dacă există vreo raţiune ce ne depăşeşte pentru care nu trebuie să avem sau nu trebuie să atingem ceea ce cerem. Procedând în acest mod, va fi eliminată complet orice incertitudine şi ni se va arăta, în consensul armoniei şi concordanţei planurilor, dacă este judicios să procedăm la manifestarea acestei creaţii mentale. Se ştie că incertitudinea, prin rezonanţa sa specifică, perturbatoare provoacă o serie de condiţii negative, tulbură profund aura încărcând-o cu energii contrarii ţelului urmărit şi astfel împiedică realizarea efectivă sau „materializarea” creaţiei noastre mentale.
Astfel, după ce am primit un singur răspuns afirmativ de la CONŞTIINŢA SUPREMĂ DIVINĂ UNIVERSALĂ, ne aflăm în continuare într-o condiţie lăuntrică pozitivă şi ne simţim din plin capabili să punem Legea realizării perfecte în acţiune fiind ajutaţi de DIVIN.
(2) După ce ne-am decis să creăm o clară imagine mentală a unui anumit lucru, fenomen, stare sau proces, ori să dobândim o anumită calitate mentală, spirituală sau chiar o putere (SIDDHI), trebuie să realizăm o cât mai clară şi mai persistentă imagine mentală, net conturată şi să dorim realizarea sa, fără frică şi mai ales fără alte gânduri contrarii, până la deplina sa îndeplinire sau realizare. Unii aspiranţi, chiar şi după ce au primit un răspuns favorabil de la CONŞTIINŢA SUPREMĂ UNIVERSALĂ îşi încep doar, cel mai adesea, creaţiile mentale şi le abandonează la puţin timp după aceea, deoarece mentalul lor le sugerează că probabil s-au înşelat şi au interpretat în mod greşit răspunsul şi că, deci, este preferabil să se abandoneze tot. Este deci extrem de important după aceea să nu acceptăm sub nici o formă sugestiile negative tentante ale mentalului inferior, de îndată ce am depăşit prima fază. Atunci când ne-am hotărât ferm să acţionăm în această direcţie utilizând Legea realizării perfecte, trebuie să mergem până la capăt.
(3) O cerere benefică, pozitivă, fermă, intensă, conferă rezultate mult mai bune decât o mentalizare anemică, vagă sau o implorare. Atitudinea mentală trebuie să fie profund respectuoasă, dar pozitivă. Să ne amintim în această direcţie „Tatăl Nostru”:
„Tatăl Nostru care eşti în ceruri,
Sfinţească-se Numele Tău,
Vie Împărăţia Ta,
Facă-se voia Ta
Precum în cer aşa şi pe pământ.”
Atitudinea mentală manifestată de IISUS este respectuoasă şi cuvintele sale exprimă dorinţa unei perfecte armonii între EL şi TATĂL său DIVIN. După ce a exprimat clar această armonie, el îşi formulează apoi cererile:
„Pâinea noastră cea de toate zilele
Dă-ne nouă astăzi
Şi iartă-ne greşelile noastre
Aşa cum şi noi le iertăm pe acelea ale greşiţilor noştri;
Şi nu ne duce pe noi în ispită,
Şi ne izbăveşte de cel rău şi viclean.”
Prin urmare, aici este evident că nu există nici un gând negativ în această rugă. Există însă o cerere pozitivă pentru fiecare lucru, care se exprimă ferm, mai mult decât o implorare. Am putea chiar spune că fiecare cerere este o solicitare-comandă respectuoasă. Astfel, pornind de la acest exemplu, fiecare îşi va da seama, prin experienţa directă, că această atitudine mentală pozitivă ne va permite să primim până la urmă ceea ce cerem.
(4) Trebuie să specificăm cât se poate de bine ceea ce urmărim sau dorim. Este extrem de important ca imaginea noastră mentală să fie perfect clară, fără schimbări sau adăugiri ulterioare, fără variaţii şi fără retuşuri permanente. Cu cât ea ne va fi mai clară, cu atât mai rapid ea se va materializa sau, cu alte cuvinte, se va concretiza, dacă energia angrenată va fi suficient de mare. Trebuie să cerem întotdeauna în mod specific ceea ce urmărim sau dorim şi nu ceea ce un altul doreşte pentru noi, nu ceea ce considerăm la sugestia cuiva că merităm, nu ceea ce credem că este de datoria noastră să cerem, ci exact ceea ce noi înşine dorim să avem sau să realizăm. Reciproca este de asemenea adevărată. Nu trebuie să cerem niciodată ceea ce nu dorim cu ardoare în mod special. De exemplu, să nu cerem niciodată doar muncă dacă dorim un anumit obiect, fiind totodată gata să acceptăm cu bunăvoinţă această activitate dacă acel obiect sau fenomen trebuie să vină prin intermediul său. Cerând astfel în mod strict exact ceea ce dorim, nu riscăm să comitem vreo eroare.
SWAMI SIVANANDA spune: „Un practicant ce se afla în ASHRAM, care gândea că a înţeles Legea, mi-a spus că, dorind să fie de folos celor din Europa îşi crease în mod mental o călătorie în această zonă. I-am cerut deci să-mi descrie imaginea pe care şi-o făcuse în această direcţie şi el mi-a răspuns: „Am creat pur şi simplu imaginea foarte clară a zece bancnote de 100 de rupii care-mi vor servi pentru această călătorie”. Acesta deci nu-şi crease de fapt călătoria în Europa, ci doar banii pentru a şi-o plăti. Aceasta deci nu era o modalitate sigură de a duce la bun sfârşit călătoria, căci, după ce ar fi obţinut banii, puteau să survină o infinitate de evenimente susceptibile să-l împiedice. Procedând bine şi corect el ar fi trebuit să se vadă cât mai clar cu putinţă pe sine însuşi pe un vas traversând oceanul şi în continuare ar fi trebuit să se contemple detaşat sosind sănătos şi în perfectă stare de cealaltă parte a continentului, în oraşul în care dorea să ajungă în EUROPA.”
(5) Trebuie să cerem numai dacă dorinţa sau aspiraţia lăuntrică este extrem de puternică. Mulţi practicanţi încep prin a-şi formula scopurile sau ţelurile cu entuziasm, dar devin destul de repede leneşi sau inerţi. Prin urmare, este important să ne intensificăm şi să ne energizăm la maxim dorinţele sau aspiraţiile, gândindu-ne la bucuria pe care o vom resimţi o dată cu realizarea lor. Mai ales, să nu cerem, în mod convenţional, numai pentru că ora fixată pentru a ne antrena în sensul cererii sau punerii în acţiune a Legii realizării perfecte a sosit şi, mai ales, să nu o considerăm drept o corvoadă chinuitoare, penibilă, pe care ne-am asumat-o. Cererile sau aspiraţiile în asemenea condiţii nu pot niciodată să dea rezultate, iar timpul pe care îl vom consacra va fi un timp risipit în zadar.
(6) Mentalul nostru lucrează mult mai bine atunci când corpul este foarte liniştit. Încremenirea într-o ASANA este deci, din acest punct de vedere, extrem de importantă. În plus, când ne antrenăm punând în acţiune Legea, nu este necesar să batem darabana cu degetele sau să ne balansăm picioarele, deoarece procedând în aceste moduri, sau în altele, inutile, o parte a forţei noastre mentale va fi pierdută pentru totdeauna prin mişcările sau gesturile (ticurile) pe care le facem. Acestea nu trebuie însă să ne împiedice să ne gândim în continuare la cererile sau aspiraţiile formulate în cursul zilei şi să le menţinem constant în subconştient cât mai mult timp cu putinţă.
(7) Nu trebuie să formulăm nici un fel de cerere şi nici să aspirăm la ceva în cursul antrenamentului atunci când suntem enervaţi sau agitaţi. Trebuie, prin urmare, să avem o dorinţă sau aspiraţie chiar extrem de intensă, dar nu dublată de enervare. O cerere sau o aspiraţie frenetică, realizată într-o stare de surexcitare intensă, în virtutea legii rezonanţei negative se realizează cu violenţă şi aceasta adeseori nu fără anumite inconveniente.
(8) Să nu ne formulăm niciodată cererile în grabă, perturbarea mentală generată de grabă sau precipitare va împiedica ulterior concretizarea efectivă a imaginii noastre mentale.
(9) Să evităm ferm să reflectăm sau să ne concentrăm vreodată asupra momentului eventual al realizării sau asupra modului în care realizarea se va îndeplini (se va face). Acest gen de speculaţie fiind sterilă, divizează şi ne micşorează în mod considerabil forţele angrenate. Există, prin urmare, un gen de aşteptare calmă, detaşată, care angrenează un mod de a aştepta care atrage magnetic şi altul care respinge sau îndepărtează de la noi realizarea. Aşteptarea profund calmă, detaşată, precum în starea de meditaţie este de un ajutor imens în sensul realizării sigure a aspiraţiilor sau a ţelurilor urmărite. Aşteptarea nerăbdătoare, stresantă, cauzează o tulburare specifică în aură graţie fenomenului de rezonanţă pe care îl produce, astfel ca nimic din ceea ce voiam nu se poate întâmpla, datorită angrenării unui efect invers. (Exact ceea ce dorim nu se întâmplă sau totul ce întâmplă pe dos faţă de cum dorim noi).
(10) Din punctul de vedere al aplicării Legii realizării perfecte într-un sens benefic, mânia, gelozia, nemulţumirea, lipsa controlului de sine întârzie sau chiar perturbă realizarea. Fiecare dintre aceste atitudini mentale menţionate mai sus dizarmonizează profund aura, făcându-ne să atragem, în noi, prin invocare, energii identice, pe care le preluăm şi le asimilăm fulgerător prin rezonanţă. Această regulă este una dintre cele mai stricte, care trebuie să fie permanent, în întregime respectată. Iată de ce, neurmând-o şi nerespectând-o întru totul, practicanţii şi mai ales debutanţii nu cred în puterea lor mentală şi din această cauză foarte mulţi îşi încetează eforturile, disperaţi de a nu putea niciodată să utilizeze legile naturii. Este important să înţelegem că atunci când legile naturii nu sunt pe deplin controlate de noi, noi suntem şi continuăm să rămânem sclavii acestora.
(11) Ardoarea sau, în general, entuziasmul constant faţă de cererea mentalizată, frecvenţa acestei cereri sau aspiraţii şi persistenţa cu care imaginea mentală cât mai clară este în mod conştient menţinută în minte grăbeşte în mod natural realizarea sa. Ştim, de altfel, că în subtil imaginea mentală este în strânsă legătură cu forţa care a emanat-o, devenind o adevărată matrice ce creează o putere vibratorie invizibilă care formează un veritabil focar magnetic care va atrage gradat către noi lucrul sau fenomenul dorit, grăbind astfel împlinirea dorinţei. Lucrul sau fenomenul este în mod irezistibil atras de această forţă magnetică şi adus din ce în ce mai aproape de fiecare dată când ne concentrăm gândurile asupra creaţiei noastre, iar în final, procedând mereu astfel, imaginea noastră va sfârşi prin a se realiza întru totul. Ardoarea constantă, frecvenţa mentalizării, persistenţa imaginii, intensitatea concentrării, toate în final concură la realizarea rapidă a cererii noastre.
(12) Este necesar să realizăm că utilizăm o lege atotputernică şi că astfel grăbim realizarea şi atingerea succesului în nu contează ce direcţie. Trebuie să respingem deci ferm credinţa superstiţioasă că SUPREMUL ne va oferi ceea ce dorim drept recompensă pentru că suntem buni. Vom respinge, de asemenea, ideea că suntem o fiinţă aleasă de ABSOLUT şi că ABSOLUTUL ne cadoriseşte cu o favoare specială. Este bine să ne ancorăm în schimb ferm în minte ideea că suntem un om perseverent şi că putem face progrese rapide prin împlinirea aspiraţiilor urmărite, acţionând în sensul aplicării acestei legi mentale. Este util să fim conştienţi că obţinem ceea ce dorim pentru că folosim corect o lege fundamentală şi că nimic nu ne poate împiedica reuşita. Însuşi SUPREMUL, nu ne va opri, deoarece procedând astfel ar viola propria sa natură transcendentală, aspect care este de neconceput dacă avem în vedere libertatea pe care orice fiinţă umană o are în această lume.
(13) După ce am realizat o cât mai precisă creaţie mentală şi ne-am formulat cât mai exact ţelul sau cererea, afirmaţia „SUPREMUL a primit cererea mea (ruga mea)” grăbeşte mult realizarea efectivă. Să presupunem că ne-am făcut o anumită imagine clară, că am menţinut-o ferm şi că am cerut constant realizarea ei urmând în mod exact regulile precedente. După un timp însă, mentalul poate uneori să ne strecoare ideea: „parcă văd că demonstraţia (realizarea concretă) nu va apare”, într-un asemenea caz este foarte bine să ne schimbăm formula de solicitare, şi în loc să spunem „dă-mi aceea”, să gândim ferm: „SUPREMUL (Dumnezeu) a primit cererea mea”. Noi ştim de altfel că solicitarea noastră a fost primită pe plan mental şi ştim, de asemenea, că lucrul sau aspectul solicitat este al nostru cu mult înainte de a se materializa realizarea, aşa cum se va întâmplă în continuare; astfel, această declaraţie ne va conferi o realizare anticipată pozitivă a dobândirii care va tinde să ne genereze mult mai rapid creaţia concretă, eliminându-ne totodată din mental scepticismul, anxietatea şi dezordinea care, datorită rezonanţelor corespondente perturbatoare pot amplifica în noi energiile care ne contracarează reuşita.
Consideraţii generale
Dacă s-au înţeles bine regulile de mai sus ne putem da seama cu uşurinţă că nu aplicăm o metodă care să ne poată face să obţinem ceva din nimic.
Practicantul care va aplica cu consecvenţă această lege va trebui, din contră, să acţioneze în mod mental pentru a fi capabil să realizeze ceea ce doreşte. Avantajul special al acestui gen de activitate este că ne va fi cu putinţă să ne angrenăm antrenamentul de voie, fiind şi acţionând ca propriul nostru stăpân. Rezultatele sunt absolut sigure în această direcţie, dacă ne conformăm în mod strict Legii. Dacă cineva pretinde că a urmat în mod strict regulile date aici fără să fi reuşit, aceasta arată, fără îndoială, că el a comis totuşi o eroare într-o anumită fază. Analizând atent exemplul tuturor celor neiniţiaţi care au reuşit lucruri sau aspecte extraordinare, constatăm că ei au urmat, de cele mai multe ori în mod inconştient, sau graţie inspiraţiei, aceste reguli.
Această lege poate fi aplicată şi în direcţia ameliorării sănătăţii proprii sau a celorlalţi sau pentru a atinge o anumită stare de armonie sau fericire la care un om poate şi trebuie să aspire. Legea poate fi, de asemenea, aplicată la fel de bine în sensul dobândirii şi creşterii cunoştinţelor sau în sensul atingerii unor puteri psihice, mentale sau spirituale SIDDHIS. Este deci evident că Legea realizării perfecte operează în mod indefinit pe cele trei planuri: material, subtil mental şi spiritual. Ceea ce anumiţi privilegiaţi în aparenţă au putut să facă, mulţi pot, de asemenea, să facă la fel. Dacă practicantul îşi păstrează nealterată încrederea, nu va exista nici un fel de limită în calea posibilităţilor sale. Dacă, de exemplu, putem obţine prin aplicarea acestei Legi o carte rară cu informaţii care ne interesează, vom putea ulterior să obţinem o mie de alte lucrări rare sau secrete. Dacă putem vindeca o banală durere de cap, atunci putem după aceea să vindecăm orice altă boală. Dacă, aplicând Legea, vom putea fi fericiţi o săptămână, vom putea ulterior să fim fericiţi un an întreg. Principiul de bază aici este că: CEEA CE POATE FI REALIZAT ÎN MIC SE POATE, CU PERSEVERENŢĂ ŞI ENERGIE, REALIZA ULTERIOR ÎN PROPORŢII IMENSE.
Pentru practicant, problema de bază este de a şti dacă vrea sau nu vrea să utilizeze Legea realizării perfecte în deplină stare de responsabilitate. În orice grup există unii care constant vor, în mod autentic, şi astfel, din acest punct de vedere, există totdeauna două categorii: cei care reuşesc şi ceilalţi care nu reuşesc. Dacă persistăm numai 2 ani utilizând Legea realizării perfecte în situaţiile curente ale vieţii de zi cu zi, situaţia noastră personală se va transforma extraordinar de mult, şi aceasta ne va demonstra din plin şi clar că am aplicat bine Legea realizării perfecte.
A patra regulă a Legii realizării perfecte, în special, este de o importanţă capitală; tocmai din această cauză ea va trebui să fie recitită de cât mai multe ori, înţeleasă foarte bine şi meditată cuvânt cu cuvânt. Această REGULĂ este, de asemenea, valabilă pentru toate întrebările interioare.
O modalitate simplă de a pune rapid şi eficient în acţiune Legea realizării perfecte este de a se asocia chiar separat, la distanţă 3-5-7 sau 12 persoane, care la o anumită oră vor acţiona la unison un anumit interval de timp dinainte stabiliţi 5, 10, 25 minute urmărind să realizeze împreună o aspiraţie de interes comun sau pur şi simplu într-un asemenea nucleu unitar vor opera toţi pentru unul ajutându-se detaşat pe rând în anumite situaţii.
De exemplu o echipă de 5 studenţi se pot ajuta la examene pentru a-şi elimina emoţia şi tracul acţionând în echipă de 4 pentru cel care susţine într-o anumită zi şi la o anumită oră examenul.
Acest gen de ajutor detaşat şi fratern măreşte altruismul, intensifică trăirile elevate şi este un mijloc simplu de trezire şi amplificare a calităţilor telepatice de emisie şi recepţie la cei care participă sincer şi cu perseverenţă. Prezentarea Legii realizării perfecte a suscitat printre cursanţii începători foarte multe întrebări. Adeseori am remarcat că unii începători preferă să aplice Legea realizării perfecte mai mult pentru a „DOBÂNDI” sau cu alte cuvinte pentru a obţine realizări materiale decât pentru A FI sau A SE TRANSFORMA LĂUNTRIC. Totuşi trebuie să recunoaştem că au existat şi există situaţii în care începătorii au angrenat Legea realizării perfecte pentru a se transforma rapid lăuntric sau pentru a se cunoaşte sau cuceri pe ei înşişi.
Aplicând sistematic Legea realizării perfecte unii începători au dobândit cu o relativă uşurinţă (prin practică şi experienţă directă), o excelentă înţelegere lăuntrică a misterioasei şi inefabilei legi a atracţiei magnetice şi s-au servit cu succes de aceasta în multe situaţii, convingându-se astfel din plin de eficienţa sa extraordinară. Unii începători au venit să ne relateze eşecuri pe care le-au avut încercând să angreneze Legea realizării perfecte dar de îndată ce îi rugam să-mi relateze cum anume au procedat apăreau evidente cauzele care au condus la respectivele eşecuri. Unii au uitat că este necesar să înţeleagă foarte bine modul de a proceda sau au considerat că nu este important înainte de toate să se înţeleagă cât de cât ei înşişi. Unii dintre aceştia s-au gândit că aplică Legea realizării perfecte şi în realitate au rămas într-o stare de reverie pasivă, visând pur şi simplu sau lăsându-se asaltaţi de fantasme în stare de veghe şi crezând cu naivitate că ei se concentrează şi creează condiţiile necesare pentru a atinge succesul prin „angrenarea” Legii realizării perfecte.
În anul 1981 o cursantă care nu câştiga mai mult de 1500 lei lunar, lucrând 8 ore pe zi, îşi exprima dezamăgirea profundă şi regretul că antrenamentul său mental cu Legea realizării perfecte timp de 15 minute zilnic pe un interval de numai câteva luni nu i-a adus bogăţia scontată care, în viziunea sa, urma să-i asigure o deplină independenţă de obligaţia de a munci pentru a se întreţine. Majoritatea întrebărilor care se pun suplimentar, referitoare la Legea realizării perfecte, atunci când unii cursanţi se confruntă cu eşecuri, în urma încercării de a utiliza această Lege, arată că vanitatea, egoismul, graba nejustificată sau superficialitatea se interpun ca un obstacol serios în calea succesului lor. Unii cursanţi care încă nu şi-au trezit şi dinamizat suficient energia mentală şi care nu-şi pot focaliza ferm pentru un interval mediu de timp concentrarea mentală, îşi imaginează după ce au citit o singură dată teoria referitoare la aplicarea Legii realizării perfecte că vor putea dobândi rapid tot ceea îşi doresc şi după numai câteva săptămâni de „utilizare” a acestei Legi deja consideră că au eşuat şi se întreabă „DE CE ?”. Cineva a venit chiar să-mi spună că s-a hotărât să înceteze de acum înainte să mai muncească fizic pentru că vrea, aplicând Legea realizării perfecte, să-şi utilizeze în exclusivitate numai MENTALUL. L-am sfătuit să nu facă o asemenea greşeală.
Experienţa arată că majoritatea celor care natural „eşuează” aplicând superficial sau în mare grabă Legea realizării perfecte sunt lipsiţi de o înţelegere completă şi profundă a ei; nu au dobândit experienţa interioară care să le permită să-şi focalizeze în mod adecvat energiile lăuntrice, investindu-le în imaginea mentală generată şi „hrănită” gradat cu energie psiho-mentală (captată din MACROCOSMOS); le lipseşte puterea de concentrare mentală care le-ar putea permite să-şi fixeze ferm şi clar cu o atenţie stăruitoare reprezentarea lăuntrică, precis figurată a ceea ce urmăresc (scopul).
Pentru a dobândi anumite obiecte, reuşită, bogăţie, bunuri materiale sau eventual cel mai bine, stări lăuntrice sublime de împlinire, fericire, armonie, frumuseţe, ori calităţi sau puteri extraordinare (SIDDHIS) psihice, mentale, spirituale în care sunt cuprinse chiar anumite forme de extaz (SAMADHI) sau stări de identificare perfectă (SAHYAMA) în care CUNOAŞTEREA, OBIECTUL SAU FIINŢA CE ESTE CUNOSCUTĂ ŞI CUNOSCĂTORUL DEVIN UNA, trebuie neapărat să fim înzestraţi cu o PUTERNICĂ ASPIRAŢIE (sau DORINŢĂ ADECVATĂ), HOTĂRÂRE şi VOINŢĂ) FERMĂ, ENERGIE LĂUNTRICĂ MARE, PUTERE DE CONCENTRARE MENTALĂ BUNĂ. Este util să ştim că reuşita în aplicarea Legii realizării perfecte este direct proporţională cu puterea fiecăruia dintre aceste atribute ale fiinţei noastre. În sinteza finală pe care o schiţăm este important să realizăm, dincolo de o aparentă REPETARE, că această prezentare redusă la esenţial înglobează, condensat, principiile generale de bază care ne asigură succesul în aplicarea Legii realizării perfecte. Pentru a reuşi totdeauna atunci când utilizăm şi angrenăm corect Legea realizării perfecte trebuie prin urmare:
1) Să aspirăm cu putere şi să dorim intens acel lucru stare sau calitate (virtute, trăire spirituală) pe care urmărim să o atingem sau să o primim.
2) Să fim foarte ferm hotărâţi în a vrea să obţinem (atingem) sau să posedăm ceea ce dorim.
3) Să ne concentrăm lăuntric cu o atenţie stăruitoare focalizând gradat o energie psihomentală pentru realizarea a ceea ce urmărim sau dorim clar şi precis. Procedând astfel vom constata în mod obiectiv că în fiinţa noastră se trezeşte şi se amplifică gradat EFICIENŢA MENTALĂ.
În antrenamentul nostru zilnic, atunci când am angrenat într-o anumită direcţie. Legea realizării perfecte este FOARTE IMPORTANT SĂ NU CEDĂM NICIODATĂ DESCURAJĂRII căci aceasta este duşmanul nostru lăuntric cel mai puternic care face să se trezească şi să se amplifice în noi datorită rezonanţei NEGATIVE (foarte periculoasă mai ales în cazul naturilor PREDOMINANT PESIMISTE sau SCEPTICE), o forţă opusă care ne diminuează paralel energia şi puterea creatoare pe care am captat-o graţie rezonanţei BENEFICE din sferele corespondente de forţă ale Macrocosmosului. Nu încetaţi niciodată să acţionaţi cu aceeaşi energie şi cu acelaşi entuziasm, angrenând Legea realizării perfecte şi persistaţi cu tenacitate PÂNĂ ÎN ZIUA ÎN CARE SUCCESUL sau REUŞITA SCONTATĂ VĂ ÎNCORONEAZĂ COMPLET EFORTURILE. Antrenamentul tenace asigură reuşita.
Acţionând astfel, gradat cu consecvenţă, o reţea energetică de fluxuri subtile magnetice (invizibile pentru vederea normală) se creează între noi şi obiectivul sau ţelul nostru. Aceste inefabile şi misterioase legături energetice (subtile, telepatice) sunt, după cum vom constata, adeseori mai puternice decât oţelul. Aceste legături sunt de natură a produce acele uluitoare, aparente „COINCIDENŢE” care în realitate sunt NECESITĂŢI EVIDENTE numai pentru cel care ştie să stabilească legături inteligente între aspecte şi fapte DOAR APARENT DISPARATE.
ATENŢIE ! MARE ATENŢIEI PENTRU A EVITA EŞECUL nu trebuie niciodată să abandonăm antrenamentul cu Legea realizării perfecte NUMAI pentru că rezultatele (sau REUŞITA) nu au apărut atunci când noi le-am dorit sau atunci când noi (total ANAPODA) le aşteptam. Reuşita nu survine pentru ziua programată de noi CI EXACT CÂND TREBUIE.
Descurajarea, mânia, aviditatea egotică, răutatea, furia, nerăbdarea şi ÎNAINTE DE TOATE ÎNDOIALA în puterea noastră de a determina reuşita sunt singurele aspecte OBSTACOL care mai mult sau mai puţin ne pot întârzia (sau uneori BLOCA COMPLET) realizarea speranţelor, ţelurilor sau a dorinţelor noastre permise.
Totdeauna, înainte de a angrena Legea realizării perfecte, trebuie să ne amintim că: „DEŞI TOTUL ESTE CU PUTINŢĂ NU ORICE (CARE CONTRAVINE LEGILOR DIVINE) NE ESTE PERMIS”.
Cursuri Yoga
