HIDRA, HIMERA și GORGONELE reprezintă în mod simbolic comportament, imaginație, fel de a privi și de a înțelege lumea înconjurătoare într-un mod greșit, deformat; simbolizează și viciile, exacerbarea imaginației, dorințelor…
Aceste dereglări pot fi conștientizate, și prin voință și „muncă” perseverentă schimbate în sens pozitiv. Trebuie privit totul în mod obiectiv, fără exagerare sau minimalizare.
HIDRA – Șarpe monstruos care avea mai multe capete. Numărul lor variază în funcție de sursă, șapte sau nouă capete. Se spune că avea o capacitate regenerare caracteristică unui monstru: pentru fiecare cap tăiat, i-ar fi crescut din nou două capete.
Hidra avea o respirație otrăvitoare și sânge atât de otrăvitor încât chiar și mirosul său era mortal. Picurat în apa râurilor, făcea ca peștii să nu mai fie buni de mâncat. Hercule și-ar fi înmuiat în el săgețile.
Heracles ar fi ajut nevoie de ajutorul nepotului său Iolaus pentru a tăia toate capetele monstrului cu o sabie și a-i arde gâtul.
Trăind în mlastină, hidra este caracterizată ca simbol al viciilor. Ea întruchipează viciile multiple.
Câtă vreme „monstrul” trăieste, câtă vreme vanitatea nu este stăpânită, capatele, simboluri ale viciilor, cresc din nou, chiar dacă printr-o victorie trecătoare am izbuti să tăiem din ele.
Sângele otrăvitor al Hidrei are interpretarea simbolică că tot ce întră în contact cu viciile sau rezultă din ele, strică sau se strică.
Despre Hidra s-a vorbit în scrierile antice din Orientul Apropiat. În special, Sumerian, Babilonian, și Mitologia asiriană.
HIMERA – Monstru hibrid care scuipă foc, cu cap de leu, trup de capră și coadă de balaur.
Se spune că Himera s-a născut din împreunarea lui Typhon cu Echidna; Mama ei, soră cu Gorgona, este un monstru ieșit din măruntaiele pământului.
Himera îl seduce și îl duce la pierzanie pe cel ce se lasă atras de ea. Ea nu poate fi înfruntată față în față, ci trebuie atacată prin surprindere.
Himera a fost învinsă de Belerofon, erou asimilat cu fulgerul, călare pe calul Pegasus. Avem de-a face cu un simbol extrem de complex ale creațiilor imaginare născute din adâncimile inconștientului și reprezentând, dorințe pe care frustrările le exacerbează și le transformă într-o sursă de durere.
Coada ei de șarpe sau de balaur corespunde pervertirii spirituale prin vanitate. Corpul ei de capră, reprezintă simbolul unei sexualități perverse și capricioase. Capul ei de leu, simbolistic reprezintă tendințe dominatoare care strică orice relație socială.
Acest simbol complex și-ar afla întruchiparea atât într-un monstru care pustiește un ținut, cât și în domnia nefastă a unui suveran pervertit, tiranic sau slab.
GORGONE – Meduza, Euryale și Stheno, trei surori, trei monștri din Extremul Occident, având capul aureolat cu șerpi furioși.
Dintre buze le ies colți de mistreți, au mâinile de bronz și aripi de aur.
Ele sunt un simbol al dușmanului ce trebuie înfruntat. Deformările monstruoase ale psihicului s-ar datora forțelor pervertite a trei „pulsiuni”: sociabilitatea, sexualitatea, spiritualitatea.
Euryale ar reprezenta perversiunea sexuală, Stheno pe cea socială, iar Meduza ar simboliza cea mai importantă dintre aceste pulsiuni: cea spirituală și evolutivă, pervertită însă în stagnare trufașă.
Exaltarea orgolioasă a dorințelor nu poate fi combătută decât prin strădania de a avea dreapta măsură și armonie.
Cine privea capul Meduzei împietrea.
Meduza simbolizează imaginea deformată a Sinelui… imaginea care te împietrește, în loc să te lumineze în mod corect.
(Diverse surse)
