Eliminarea durerilor de cap

 

Medicină Tradiţională Chineză susţine că durerile de cap pot fi cauzate de obstrucţiile patogene sau de o slabă oxigenare în regiunea cerebrală. Durerile de cap pot fi un simptom al mai multor afecţiuni acute sau cronice.

Cele mai frecvente cauze ale durerilor de cap: înfometarea/alimentaţia incorectă, oboseala, lipsa somnului, stresul, lipsa de activitate fizică sau activitate fizică prea intensă, alcoolul şi fumatul, cafeaua (în exces), intoxicarea, nitraţi, deshidratarea (sub 1,5l/zi –apă băută în afară de alimente care conţin apă), lipsa activităţii sexual, infecţii, boli cardiovasculare, sinuzite, etc

Dacă durerile de cap sunt intense, se repetă frecvent şi se însoţesc şi de alte simptome, atunci este nevoie de un consult medical.

Durerile de cap (cefaleele) se împart în două categorii, cefalee primară şi secundară.

Cefaleele secundare sunt consecinţă unor tumori cerebrale sau a unor traumatisme craniene. Cefaleele primare cuprind trei afecţiuni: migrenă, cefaleea prin tensiune nervoasă, cefaleea „în ciorchine” şi alte cefalalgii din teritoriul nervului trigemen.

Cefaleele prin tensiune nervoasă apar aproape zilnic, sunt bilaterale şi se datorează stresului cotidian şi pot ceda cu antinevralgicele obişnuite.

Durerea de tensiune este o senzaţie de apăsare sau presiune, cu o intensitate constantă. Poate fi cauzată de problemele ale coloanei vertebrale, de depresie, anxietate, stres şi stare de nervozitate. Acest tip de durere poate determina apariţia insomniilor.

Durerea tip „cluster” dă o senzaţie puternică de arsură sau înjunghiere. Această apare pe o singură parte a capului, în zona ochilor, cauza este inflamarea capilarelor şi vinişoarelor din zona ochilor.

Dacă durerea apare în zona frunţii ar putea semnala: ochi foarte obosiţi deshidratare, sinusuri blocate, migrene, durere de tensiune. Anxietatea, îngrijorarea, prea mult gândit la problemele vieţii, pot cauza dureri în zona frunţii. Relaxarea, meditaţia pot ajuta.

Durerea tâmplelor: tensiune, durere de trigemen (apare de obicei la ceafă, însă poate radia şi înspre tâmple).

Durerea de trigemen porneşte de la ultimele vertebre ale gâtului. Adesea necesită hidratare.

Durerea în creştetul capului: gripă şi/sau febră, exerciţiului fizic excesiv, durerile de tensiune, stres, suprasolicitare, somn neodihnitor.

Durerile în future, localizate la nivelul feţei (la nivelul sinusului frontal, la baza nasului sau colţul ochilor spre nas) apar adesea când sinusurile sau dantura sunt afectate, suferiţi de deviaţie de sept sau de rinită cronică.

O digestie deficitară sau o alimentaţie nesănătoasă poz da durere de cap în jurul ochilor şi la nivelul frunţii şi se asociază cu sensiblitate la lumină şi intensificarea durerilor la mişcările bruşte ale capului sau ale ochilor. Se recomandă verificarea sănătăţii ficatului, vezicii biliare, stomacului, tranzitul intestinal (constipaţie).

Hipertensiunea arterială sau variaţiile bruşte de tensiune dau dureri de cap în întreaga calotă craniană, senzaţia de presiune intracraniană şi contracturi ale musculaturii gâtului.

Migrena diferă de o simplă durere de cap, deoarece migrena nu cedează la antinevralgicele obişnuite.

Alimente precum: brânzeturi fermentate, ciocolată, nuci, peste, bere pot declanşa migrena. Somn insuficient, tensiune nervoasă, schimbări bruşte climatice, atmosfera înăbuşitoare, stresul, etc pot deasemenea declanşa crizele migrenoase.

Pentru prevenirea crizelor se recomandă exerciţiul fizic regulat, aplicarea unor pungi cu gheaţă la nivelul frunţii, comprese reci, linişte, somn, oxigenoterapie, terapia prin masaj a muşchilor gâtului, feţei şi umerilor, precum şi administrarea de preparate care conţin magneziu.

Migrenele sunt asociate cu sensibilitatea la lumină sau zgomote puternice, iar în cazuri mai grave cu senzaţie de greaţă, vomă, pierderea apetitului şi dureri abdominale.

Migrenele care dau durere pe o jumătate de cap/craniu, au intensitate mare, cedează greu la pastilele, se asociază cu greaţă, chiar vomă, imposibilitatea de a face mişcări bruşte, ameţeală, sensibilitate la lumină, tulburări de vedere şi de auz.

     Pot ajuta în cazul durerilor de cap: alimentaţia corectă, masaj uşor pe tâmple şi pe frunte cu ulei de mentă, baie fierbinte, ceaiuri (levanda, măceşe, tei, mentă, muşeţel, roinita, rozmarin), oxigenarea creierului (mişcare, exerciţii fizice simple, tehnici de respiraţie), meditaţii, poziţii corecte ale corpului, presopunctura, etc.

Pentru a preveni sau pentru a calma durerile de cap sau migrena puteţi masa următoarele puncte:

Aplicaţi un masaj uşor în punctual Ajna între sprâncene, timp de 30 de secunde.

Masaţi sprâncenele timp de 30 de secunde apoi masaţi circular tâmplele, tot 30 de secunde.

Se masează delicat 30 de secunde punctul Gb20 – în partea din spate a craniului. Durerile de cap situate în spatele capului se ameliorează sau dispar masând Gb20 şi masând sau lovind timp de 30 de secunde punctul de la baza degetului mic.

De 15 ori pe fiecare parte se loveşte uşor cu pumnii strânşi partea din spate a umărului opus mâinii cu care loviţi, punctul Gb21. (figura 1)

Masaţi, presaţi sau loviţi uşor, de 30 ori la fiecare mână, punctul Li4 situat între degetul mare şi degetul arătător (figura 2).

În cazul unei migrene se masează zona afectată de durere şi marginile frunţii. Se masează punctul dintre degetul inelar şidegetul mic, timp de 30 de secunde pe fiecare parte. Se presează, se masează sau se loveşte punctul SJ5, în spatele antebraţului, de la fiecare mână, timp de 30 de secunde.

Pentru durerile de cap situate în creştetul capului se masează sau se loveşte uşor cu palma ţinută căuş, creştetul capului timp de 30 de secunde. Se masează sau se presează timp de 30 de secunde punctul PC6 (figura 3). De asemenea se masează sau loveşte uşor zona dintre degetul mare şi cel de-al doilea deget de la fiecare picior (acest punct reglează funcţia ficatului, normalizează tensiunea, elimină toxinele, calmează durerile de cap, util în cazul alergiilor şi crampelelor de la  picior.) Se masează punctul meridianului de acupunctura Rinichi, Ki1, timp de 30 de secunde pe fiecare picior (figura 4).