Eschimoşii, care se hrănesc preponderent cu came, îmbătrânesc totuşi foarte rapid, având o medie de viaţă de numai 27 de ani şi jumătate. Kirghizii, trib nomad din Rusia orientală, al căror regim se compune în mod esenţial numai din carne, îmbătrânesc, la rândul lor, prematur şi mor destul de repede, fără a depăşi, cel mai adesea, vârsta de 40 de ani.
OTRĂVIREA
Chiar înainte şi mai ales după agonia din abatoare, lupta inutilă a animalelor terifiate care se zbat pentru a-şi păstra viaţa, antrenează mari schimbări biochimice care fac să apară la acestea subproduse toxice şi o mare cantitate de adrenalină emisă în mod abundent în întregul lor corp, otrăvind, prin durere, trupul lor, angoasat într-un asemenea grad încât carnea este deja oarecum otrăvită de suferinţa cumplită a animalului înainte de moarte.
În conformitate cu Enciclopedia Britanică, găsim multe toxine în corpul animalelor ucise, precum acidul uric sau alte deşeuri toxice ce se află atât în sângele acestora, cât şi în ţesuturi.
CANCERUL
Un studiu recent efectuat printre 50.000 de lacto-vegetarieni, a pus în evidenţă rezultatele extraordinare care au şocat lumea cercetătorilor în domeniul cancerului. Studiul arată clar că acest grup prezintă un procent incredibil de scăzut de persoane bolnave de cancer în raport cu un grup similar ca vârstă şi sex, mare consumator de carne. Studiul mai arată de asemenea că speranţa de viaţă a grupului lacto-vegetarian este cu mult mai mare şi că toate maladiile cardiovasculare sunt, în cazul membrilor acestuia, prezente într-un procent mult mai redus.
DE CE PERSOANELE CARE CONSUMĂ CARNE SUNT MAI VULNERABILE LA CANCER
Unul dintre motive ar putea fi faptul că o bucată de carne, după numai câteva zile de la sacrificarea animalului respectiv, capătă o culoare nesănătoasă gri-verzuie-măslinie; pentru a împiedica această degradare, industria cărnii foloseşte curent diferite substanţe ca: nitraţi şi alţi conservanţi pentru a o face în mod artificial (dar nesănătos) să apară roşie. Cercetări din ultimii ani au mai demonstrat de asemenea în mai multe rânduri că aceste substanţe conservante sunt profund cancerigene. Pe de altă parte, pentru a creşte cât mai repede şi pentru a aduce cât mai mult profit, animalele sunt adeseori îndopate: li se inoculează mari cantităţi de hormoni care le stimulează în mod haotic creşterea, li se administrează stimulenţi în exces ai apetitului, antibiotice, calmante şi amestecuri alimentare chimice.
Cum fermele s-au schimbat adeseori în adevărate fabrici de accelerare a creşterii animalelor, numeroase animale nu mal ajung niciodată, până în ziua tăierii, să vadă lumina zilei. Viaţa lor se desfăşoară total forţată într-un mediu restrâns, neprielnic şi în cele mai multe situaţii se sfârşeşte printr-o moarte brutală.
Iată uri exemplu frapant: fermele de creştere a puilor de găină într-un ritm accelerat. Aici ouăle sunt clocite la etajul superior; puii sunt în mod curent drogaţi şi îndopaţi. Ei mănâncă cu lăcomie din coliviile lor fără posibilitatea de a se mişca prea mult şi fără aer curat; pe măsură ce cresc, sunt deplasaţi către etajele inferioare; când ating etajul de jos, ei sunt prompt tăiaţi. Asemenea practici atât de artificiale, nu numai că dezechilibrează starea chimică a corpului fizic a puiului de găină, distrugându-i obiceiurile naturale, dar îi si determină, de asemenea, apariţia tumorilor maligne şi a altor malformaţii.
BOLILE CARDIACE
Grăsimile animale, cum ar fi colesterolul, acoperă pereţii vaselor sanguine şi, pe măsură ce persoana care consumă carne îmbătrâneşte, deschiderea acestor vase se diminuează din ce în ce mai mult. Presiunea asupra inimii creşte, rezultând o vulnerabilitate cardiacă şi o creştere a tensiunii arteriale.
În societatea noastră, o persoană din două care consumă carne va fi atinsă de o maladie cardiacă sau care este legată de vasele sanguine, în timp ce exact aceste boli sunt practic aproape necunoscute în ţările în care consumul de carne este foarte scăzut. Autopsia soldaţilor americani omorâţi în războiul din Coreea arată că, chiar şi la vârsta de 22 de ani, ei aveau deja semne caracteristice de arterioscleroză coronariană, semne care erau total inexistente la soldaţii coreeni care erau preponderent lacto-vegetarieni.
PUTREFACŢIA
Spre deosebire de plante, care au o membrană celulară rigidă şi un sistem circulator simplu, celulele animale mor foarte rapid când circulaţia este oprită. Imediat ce viaţa încetează, proteinele animale se coagulează şi sunt secretate enzime autodestructive; se formează o nouă substanţă numită ptomaină.
Carnea, peştele şi ouăle au o proprietate comună: ele se descompun şi putrezesc rapid. Cea mai mare cantitate de carne este consumată de obicei la un interval de o săptămână sau două după moartea animalului, şi aici trebuie să reamintim că putrefacţia şi creşterea numărului de bacterii începe aproape imediat după moarte. Obişnuinţa de a consuma o asemenea carne animală, în starea sa caracteristică de descompunere rapidă, creează otrăvuri foarte violente în colon şi, în plus, îmbătrâneşte prematur tractul intestinal.
CARE ESTE RELAŢIA ÎNTRE SPIRITUALITATE, MORALĂ ŞI CONSUMUL DE CARNE
Din moment ce ne este posibil să trăim în mod sănătos, fără să consumăm carne, este firesc să ne întrebăm dacă atunci carnivorismul este o obişnuinţă morală şi umană. Este evident că animalele nu-şi dau viaţa în mod liber pentru ca noi sa. ne permitem luxul de a le mânca lor carnea. Numeroase grupări religioase şi spirituale au preconizat regimul vegetarian, recunoscând caracterul sacru al întregii vieţi şi necesitatea de a trăi fără a cauza suferinţă; printre aceste grupări se găsesc: yoghinii, hinduşii, budiştii, zoroastrienii, taoiştii, esenienii, Societatea teozofică, Biserica adventistă, Biserica unitaristă, Ordinul Crucii, Benedictinii, Trapiştii, Mişcarea gnostică creştină universală, Ordinul Rose Croix etc.
În epoca de început a creştinismului, numeroase grupări spirituale evreieşti şi creştine s-au opus cu tenacitate consumului de carne, considerându-1 un lux costisitor, barbar şi dăunător sănătăţii.
Oricine a vizitat un abator ştie bine că animalele suferă foarte mult înainte şi în timpul tăierii lor.
Un mare înţelept yoghin, SRI AUROBINDO, a explicat principiul AHIMSA: a nu face nici un rău fiinţelor vii. Aceasta înseamnă că alimentele noastre trebuie, pe cât posibil, să fie alese dintre creaturile vii la care manifestarea conştiinţei este cât mai redusă. Prin urmare, dacă avem la dispoziţie în cantitate suficientă legume, fructe, cereale şi diferite produse lactate, animalele nu trebuie niciodată să fie sacrificate (omorâte) pentru a ne asigura hrana. În orice caz, înainte de a omorî un animal, a cărui conştiinţă este mai mult sau mai puţin dezvoltată, trebuie înainte să examinăm cu luciditate dacă nu cumva vom trăi mult mâi sănătoşi fără a-i lua viata acelui animal.
Ce susţine şi regenerează în realitate principiul subtil vital?
Pentru a rămâne tineri şi plini de vitalitate trebuie să consumăm hrană vie în locul hranei moarte.
Importanta vitalităţii hranei a fost apreciată de marele iniţiat Pitagora, în urmă cu 2500 de ani: „Doar hrana vie şi proaspătă îi poate permite omului să rămână sănătos, să fie fericit şi să simtă adevărul.”
Nimic care are viaţă, în natură, nu este etern şi neschimbat. Tot ceea ce are viaţă se află fie într-un proces de creştere şi regenerare, fie într-un proces de descompunere. Fructele proaspete, oleaginoasele, produsele cerealiere, fiind toate capabile să germineze şi să crească, sunt susceptibile de a ne furniza atât forţa vitală şi energia, cât şi o cantitate suficientă de proteine.
De mii de ani yoghinii spun, pentru cei care sunt capabili să înţeleagă, că doar acest fel de hrană trebuie să fie consumat.
Pentru a menţine şi a da viaţă este necesară o altă viaţă, ori aceasta se aplică de asemenea şi pentru hrana noastră. Un mare maestru yoghin spunea: „Corpul uman este constituit din nenumărate celule vii. Celulele cresc şi se dezvoltă cu ajutorul entităţilor similare. Natura energiilor subtile ale celulelor noastre vii va fi formată în funcpţie de felul alimentelor pe care noi le consumăm predominant. Toate acestea influenţează, în definitiv, într-un anumit grad, vitalitatea, psihicul şi mentalul. Dacă celulele corpului uman se hrănesc si se dezvolta pornind de la o hrană aproape moartă, putredă şi dezgustătoare provenind din carnea prospătă a animalelor la care instinctele de bază predominau, este normal, prin urmare, că mentalul va gândi şi se va orienta în jos.”
RAPORTUL ÎNTRE ENERGIA FIZICĂ ŞI HRANA VEGETARIANĂ
Valoarea regimului vegetarian a fost spontan recunoscută în timpul blocadei Danemarcei din timpul primului război mondial. În timpul respectivei blocade, danezii au fost oarecum constrânşi să trăiască hrănindu-se numai cu cereale, legume, fructe, miere şi produse lactate. În timpul primului an de raţionalizare, uluitor a fost faptul că mortalitatea a scăzut cu 17% şi efectele extraordinare ale acestui regim au fost, pe ansamblul întregii populaţii: o sănătate globală mult mai bună şi o scădere netă a ratei mortalităţii.
Între anii 1940 şi 1945, Norvegia, la rândul său, a fost supusă unei experienţe similare când a fost stringent necesar să se facă restricţii foarte mari în ceea ce priveşte consumul de carne. O scădere aproape imediată a ratei generale a mortalităţii datorită bolilor vasculare a fost urmată apoi de o semnificativă revenire rapidă la rata mortalităţii de dinainte de război atunci când în ţările respective s-a reluat regimul alimentar obişnuit în care predomina carnea.
ÎMI PLACE GUSTUL CĂRNII. CE TREBUIE SĂ FAC?
Un vechi principiu al înţelepciunii yoghine sugerează că cel mai sigur mijloc de a transforma o atitudine profund ancorată în fiinţa noastră nu este să-i smulgi fulgerător rădăcina, ci mai degrabă să plantezi, să cultivi şi să hrăneşti un obicei profund benefic, opus celui vechi, şi să acorzi noii obişnuinţe o grijă, o dragoste şi o considerabilă atenţie ca şi cum ai cultiva un trandafir mental.
Destul de repede vom constata atunci că această nouă obişnuinţă va creşte în forţă şi frumuseţe şi, cu un foarte mic efort, iarba rea (obişnuinţa de a consuma carne) se va usca şi va dispare spontan. Iată câteva sugestii inteligente pentru a ne putea cultiva noul trandafir: cumpărăm câteva cărţi cu reţete vegetariene. Această strategie ne va face să economisim banii – un regim vegetarian divers, original, delicios, cu o mare cantitate de proteine, poate face în general să ne scadă cheltuielile alimentare cu aproape 50%. Consumăm apoi două sau trei farfurii cu mâncare vegetală, uşoară şi foarte hrănitoare, în locul unei mese în care eram obişnuiţi să consumăm carne.
A modifica un regim bazat numai pe carne cu un regim lacto-vegetarian, compus din hrană vie, proaspătă, pură şi hrănitoare este mai uşor decât ne-am imagina a priori. Există, dimpotrivă, o mulţime de specialităţi lacto-vegetariene savuroase, cu un bogat conţinut nutritiv pe care, datorită ignoranţei, noi nu am avut niciodată ocazia pană acum să le gustăm nici măcar o dată, datorită lipsei de informaţii, a obiceiurilor convenţionale şi a condiţionărilor determinate de prejudecăţi. Mulţi oameni sunt chiar foarte uimiţi să descopere mâncăruri atât de bogate în proteine, preparate numai pe bază de ingredienţi vegetali.
Dacă toate acestea nu reuşesc totuşi să ne încununeze cu succes eforturile realizate, este foarte util să vizităm un abator; aceasta va fi suficient pentru a ne încuraja. Putem avea, desigur, câteva dificultăţi la început dar, fără îndoială, mult mai puţine decât cele care există atunci când renunţăm, de exemplu, la fumat. Multe persoane ferm hotărâte obţin rapid rezultate satisfăcătoare (un nivel de vitalitate şi energie mult mai înalt, un sistem digestiv mai sănătos, creşterea clarităţii mentale), astfel încât transformarea regimului nostru alimentar devine o etapa existenţiala dătătoare de exuberanţă şi puritate.
Sănătatea radiantă care va rezulta destul de repede nu va fi doar fizică. Vom căpăta o evidentă bucurie în a pune în acţiune idei umanitare şi, odată cu aceasta, vom resimţi bunătatea copleşitoare ce emana din starea noastră permanentă de iubire care este transmisă tuturor creaturilor (umane şi non-umane). Vegetarianismul poate fi justificat medical, biologic, psihic, mental şi spiritual. Este demn de reţinut că nu există nici un argument inteligent şi valabil împotriva lui.
CÂŢIVA LACTO-VEGETARIENI FAIMOŞI
Pitagora, Platon, Socrate, Empedocle, Ovidiu, Seneca, Plutarh, Crysostom, Clement din Alexandria, Leonardo da Vinci, Tolstoi, Sir Isaac Newton, Milton, Sir Isaac Pitman, William Shakespeare, Jean Jacques Rousseau, Bob Dylan, Voltaire, Benjamin Franklin, Charles Darwin, Richard Wagner, William Booth, Henry David Thoreau, Alexander Pope, RabindranathTagore, H.G. Wells, George Bernard Show, Gandhi, Albert Schweitzer, Albert Einstein.